Forma acuta a stazei hepatice se instaleaza brusc in stari de soc, intoxicatii sau tromboze dezvoltate la nivelul venelor hepatice si suprahepatice.
In aceste situatii, are loc o crestere brusca a presiunii sangelui in venele centrolobulare, ceea ce conduce la necroza hepatocitelor zonei lll (pericentrobobulara).
Poate conduce la deces in timp scurt, prin insuficienta hepatica:
daca pacientul supravietuieste, staza acuta hepatica este urmata de dezvoltarea fibrozei pericentrilobulare si regenerarea hepatocitelor.
Forma cronica (ficatul de staza cronica) se instaleaza lent si este frecvent consecinta decompensarii inimii drepte (insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta cardiaca globala) sau poate sa apara in afectiuni ale venei cave inferioare.
Clinic:
- pacientul descrie senzatie de greutate si durere la nivelul hipocondrului drept
- palparea evidentiaza ficat doborat sub rebord si reflux hepato-jugular
- la percutie se constata matitate crescuta
- in stadii avansate, se instaleaza ascita si edemul la nivelul partilor declive.
MACROSCOPIC, ficatul prezinta:
- crestere de volum si greutate
- cianoza
- consistenta crescuta
- capsula Glisson destinsa, in tensiune
- la sectionare se scurge o cantitate variabila de sange venos.
In functie de timpul scurs de la instalarea stazei hepatice pana in momentul examinarii macroscopice a organului, au fost descrise patru etape evolutive carora le examinarii corespund urmatoarele aspecte macroscopice si microscopice:
1. Staza hepatica incipienta - ficat muscad, in care suprafata de sectiune are un aspect pestrit, determinat de prezenta pe fondul brun al ficatului, a zonelor punctiforme de culoare rosie-violacee care corespund venelor centrolobulare hiperemiate.
MICROSCOPIC:
- venele controlobulare si capilarele sinusoide din jur sunt hiperemiate, pline cu hematii alipite, inegal colorate
- cordoanele de hepatocite din zona lll a lobului hepatic apar atrofiate prin compresia exercitata de dilatarea capilarelor sinusoide.
2. Staza hepatica prelungita - ficat in ""cocarda", in care, la nivelul suprafetei de sectiune, ficatul prezinta zone punctiforme de culoare rosie-violacee inconjurate de zone de culoare galbena, ceea ce confera un aspect de "cocarda". determinat de modificarile variabile suferite la nivelul zonelor lobulului hepatic, ca urmare a prelungirii stazei sangvine.
MICROSCOPIC:
- hiperemia accentuata a venelor centrolobulare si capilarelor sinuscide
- distrofie grasa la nivelul hepatocitelor zonei mediolobulare (zona 2 a lobulului hepatic), care sunt deosebit de sensibile la hipoxie; acestea prezinta vacuole optic goale la nivelul cotoplasmei, cu limite nete; incarcarea lipidica la nivelul celulelor hepatice din zona 2 determinata de dezechilibrul metabolic indus de hipoxie explica prezenta zonelor de culoare galbena identificate la examenul macroscopic;
- hepatocitele pericentrolobulare sunt atrofiate prin dilatarea accentuata a venelor centrolobulare, in timp ce hepatocitele de la periferia lobulilor hepatici (zona 1) in care aportul de oxigen este asigurat, sunt indemne.
3.Staza hepatica avansata - ficatul intervertit, in care, pe fondul brun al parenchimului hepatic. se evidentiaza zone de culoare si violacee si zone galbene de intindere variabila, iar consistenta ficatului este crescuta.
MICROSCOPIC:
- hiperemia venelor centrolobulare si a capilarelor sinusoide este intensa
- leziunile de atrofie ale hepatocitelor pericentrolobulare si distrofie lipidica a celor mediolobulare sunt accentuate
- necroza hepatocelulara
- singurele care raman indemne sunt hepatocitele zonei 1, astfel incat se creeaza falsa impresie ca lobulii hepatici sunt centrati de spatiile porte.
4. Fibroza hjepatica de origine cardiaca, cunoscuta in trecut sub denumirea de ciroza cardiaca, in care macroscopic ficatul are aspect micronodular si consistenta ferma.
MICROSCOPIC, se caracterizeaza prin benzi de fibroza cu origine la nivelul zonei centrolobulare; acestea trimit prelungiri care se unesc la intamplarea, cu delimitarea de pseudolobuli (impune diagnosticul diferential cu ciroza hepatica de etiologie etanolica).
vineri, 30 ianuarie 2015
Hiperemia pasiva
Definitie: reprezinta cresterea masei sangivine la nivelul venelor si capilarelor prin incetinirea si/sau reducerea fluxului sangvin venos, in conditiile unei circulatii arteriale normale.
Mai este cunoscuta si sub denimirea de staza sangvina. Instalarea acesteia este secundara, pasiva, deoarece peretii vaselor venoasa sunt saraci in elemente musculare.
Clasificare.
1. In functie de intinderea teritoriului interesat, se imparte in:
a) staza locala
b) staza regionala
c) staza generalizata
2. in functie de caracterul evolutiv, se disting:
a) staza acuta
b) staza cronica
3. Forme particulare de staza.
1a). Staza sau hiperemia pasiva locala recunoaste obisnuit cauze mecanice si este determinata de aparitia si mentinerea unor obstacole in circulatia de intoarcere, asa cum se intampla in:
flebite, tromboze, compresia vaselor venoase determinata de cicatrici retractile, tumori, aparate gipsate si artele.
Acestea determina micsorarea pana la obliterarea completa a lumenului vascular venos.
Intensitatea tulburarii circulatorii depinde de prezenta/absenta circulatiei colaterale, de integritatea acesteia si de radul ei de dezvoltare.
1b). Staza sau hiperemia pasiva regionala poate sa apara in diverse situatii:
- leziuni la nivelul peretilor venelor mari care au drept consecinta obstructia lumenului vascular la nivelul respectiv:
tromboflebita de vene cava superioara si vena cava inferioara
- compresie determinata la nivelul venelor mari produse de tumori, mediastinite, pleurezii, anevrisme de aorta si artele
- dezorganizarea circulatiei venoase locale, asa cum se intampla in ciroza hepatica, in care este afectata circulatia in teritoriul venei porte, insotita de hipertensiunea portala cu aparitia splenomegaliei, ascitei, a circulatiei colaterale vizibila la nivelul abdomenului ("cap de meduza")
- in neuroparalizii: himiplegii sau paraplegii, ca urmare a uprimarii centrilor nervosi musculari sau a levziunilor vasculare de tip neurovegetativ.
1c). Staza sau hiperemia pasiva generalizata se instaleaza ca urmare a insuficientei cardiace decompesanta. Se insoteste de modificari morfologice si functionale le nivelul tuturor organelor si tesuturilor
2a). Staza acuta prezinta modificari morfologice caracteristice.
Macroscopic:
- cresterea cantitatii de sange venos bogat in hemoglobina redusa (sange putin oxigenat)
- edem in grade variabile in cazul prelungirii acestei tulbugrari circulatorii
- cianoza, culoare rosie-vinetie in teritoriul sau organul afectat
- cresterea volumului si greutatii
- la sectionare, se scurge sange venos (negricios) si, incostant, lichid de edem in cantitate variabila.
Microscopic, se evidentiaza:
- vene si capilare dilatate, pline cu hematii alipite, inegal colorate datorita anoxiei
- in jurul vaselor se poate observa, inconstant, prezenta lichidului de edem si hematii extravazate, determinate de cresterea presiunii sangvine locale si anoxie care conduce la cresterea permeabilitatii peretilor vasculari (eritrodiapedeza, diferita de hemoragie).
2b). Staza cronica se insoteste de modifcari morgologice accentuate in comparatie cu forma acuta.
Macroscopic, organul sau teritoriul afectat prezinta:
- cianoza
- scaderea temperaturii locale
- tumefiere
- cresterea volumului si a greutatii pe seama cresterii cantitatii de sange venos
- incostant, edem
Afectarea peretilor vasculari prin cresterea permeabilitatii sau lezarea acestora, este urmata de aparitia extravazarii de hematii, care au ca expresie macroscopica prezenta picheteurilor hemoragice.
hematiile extravazate sunt fagocitate de catre macrofagele locale care se incarca cu pigment hemosiderinic (rezultat in urma lizei eritrocitelor fagocitate) si apoi se depun in tesut cu aparitia unor zone de culoare bruna.
Ca si consecinta a hipoxiei care insoteste staza, celulele teritoriului afectat sufera leziuni distrofice care, in final, alaturi de edem, vor conduce la aparitia sclerozei locale.
Microscopic, se constata:
- vene si capilare hiperemiate, pline cu hematii alipite slab colorate
- hematii extravazate perivascular
- prezenta de macrofage incarcate cu pigment hemosiderinic caracteristic formei cronice a stazei
- leziuni distrofice la nivelul celulelor care alcatuiesc tesutul
- fibroza, ca si consicinta a stazei cronice.
producere: hipostaza, cunoscuta si sub denumirea de congestie hipostatica si hiperemia capilaro-venoasa.
Hipostaza se dezvolta obisnuit la nivelul portiunilor declive ale unui organ sau teritoriu al organismului.
Cel mai frecvent, intereseaza plamanii in zonele bazale si paravertebrale la pacienti imobilizati timp indelungat (de exemplu pacienti imobilizati in urma unui accident vascular cerebral, dupa interventii cguryrgucake care becesuta repaus prelungit la pat in decubit dorsal, etc.)
Se instaleaza ca urmare a actiunii gravitatiei asupra masei sangvine intravenoase in condiitile unui sistem venos relaxat, cu un strat muscular redus la acest nnivel si, in consecinta, o slaba capacitate de contractie.
Clinic, prezenta ei este recunoscuta la auscultatia plamanului printr-un murmur vezicular inasprit bilateral la nivelul bazelor pulmonare si perceperea ralulurilor umede.
Ca urmare a acumularii de secretii abudente. Simpla modificare a pozitiei pacientului si tapotarea spatelui conduc la remiterea hipostazei.
Cunoasterea ei este importanta, deoarece hipostaza prelungita favorieaza suprainfectiile bacteriene in speiacl la varstele extreme, batrani si copii.
Hiperemia capilaro-venoasa descrisa de Moon, se instaleaza in asfixii, arsuri si in socul anafilactic. In aceste situatii, ea se dezvolta ca urmare a atoniei peretilor vasculari si recunoaste diferite mecanisme de producere.
Evolutie.
- In staza acuta, modificarile clinice si morfologice se remit odata cu disparitia actiunii factorului care a determinat aparitia sa, in speta obstacolul in circulatia de intoarcere, fara a lasa sechele.
- In staza cronica, disparitia obstacolului si reabilirea circulatiei venoase de intoarcere sunt urmate de retrocederea edemului, tumefactiei si cianozei, cu persistenta sclerozei si a depunerilor de hemosiderina, in masura in care acestea s-au instalat.
- In staza sangvina generalizata, evolutia depinde de afectiune cardiaca responsabila de instalarea ei: In acestea situatie, disparitia modificarilor clinice si morfologice caracteristice are loc numai dupa restabilirea functiei cardiace intr-un interval de timp dependent de intensitatea modificarilor instalata.
CONSECINTE:
- favorizeaza tromboza
- favorizeaza suprainfectiile bacteriene (plamanul de staza)
- favorizeaza atrofia si leziunile distrofice ca urmare a hipoxiei/anoxiei, in special la nivelul tesuturilor sensibile la hipoxie
- favorizeaza extravazarea hematiilor ca urmare a cresterii presiunii hidrostatice si a permeabilitatii pretilor vasculari prin hipoxie
- favorizeaza tulburari morfologice si functionale ale organelor interesate (staza sangvina generalizata).
Mai este cunoscuta si sub denimirea de staza sangvina. Instalarea acesteia este secundara, pasiva, deoarece peretii vaselor venoasa sunt saraci in elemente musculare.
Clasificare.
1. In functie de intinderea teritoriului interesat, se imparte in:
a) staza locala
b) staza regionala
c) staza generalizata
2. in functie de caracterul evolutiv, se disting:
a) staza acuta
b) staza cronica
3. Forme particulare de staza.
1a). Staza sau hiperemia pasiva locala recunoaste obisnuit cauze mecanice si este determinata de aparitia si mentinerea unor obstacole in circulatia de intoarcere, asa cum se intampla in:
flebite, tromboze, compresia vaselor venoase determinata de cicatrici retractile, tumori, aparate gipsate si artele.
Acestea determina micsorarea pana la obliterarea completa a lumenului vascular venos.
Intensitatea tulburarii circulatorii depinde de prezenta/absenta circulatiei colaterale, de integritatea acesteia si de radul ei de dezvoltare.
1b). Staza sau hiperemia pasiva regionala poate sa apara in diverse situatii:
- leziuni la nivelul peretilor venelor mari care au drept consecinta obstructia lumenului vascular la nivelul respectiv:
tromboflebita de vene cava superioara si vena cava inferioara
- compresie determinata la nivelul venelor mari produse de tumori, mediastinite, pleurezii, anevrisme de aorta si artele
- dezorganizarea circulatiei venoase locale, asa cum se intampla in ciroza hepatica, in care este afectata circulatia in teritoriul venei porte, insotita de hipertensiunea portala cu aparitia splenomegaliei, ascitei, a circulatiei colaterale vizibila la nivelul abdomenului ("cap de meduza")
- in neuroparalizii: himiplegii sau paraplegii, ca urmare a uprimarii centrilor nervosi musculari sau a levziunilor vasculare de tip neurovegetativ.
1c). Staza sau hiperemia pasiva generalizata se instaleaza ca urmare a insuficientei cardiace decompesanta. Se insoteste de modificari morfologice si functionale le nivelul tuturor organelor si tesuturilor
2a). Staza acuta prezinta modificari morfologice caracteristice.
Macroscopic:
- cresterea cantitatii de sange venos bogat in hemoglobina redusa (sange putin oxigenat)
- edem in grade variabile in cazul prelungirii acestei tulbugrari circulatorii
- cianoza, culoare rosie-vinetie in teritoriul sau organul afectat
- cresterea volumului si greutatii
- la sectionare, se scurge sange venos (negricios) si, incostant, lichid de edem in cantitate variabila.
Microscopic, se evidentiaza:
- vene si capilare dilatate, pline cu hematii alipite, inegal colorate datorita anoxiei
- in jurul vaselor se poate observa, inconstant, prezenta lichidului de edem si hematii extravazate, determinate de cresterea presiunii sangvine locale si anoxie care conduce la cresterea permeabilitatii peretilor vasculari (eritrodiapedeza, diferita de hemoragie).
2b). Staza cronica se insoteste de modifcari morgologice accentuate in comparatie cu forma acuta.
Macroscopic, organul sau teritoriul afectat prezinta:
- cianoza
- scaderea temperaturii locale
- tumefiere
- cresterea volumului si a greutatii pe seama cresterii cantitatii de sange venos
- incostant, edem
Afectarea peretilor vasculari prin cresterea permeabilitatii sau lezarea acestora, este urmata de aparitia extravazarii de hematii, care au ca expresie macroscopica prezenta picheteurilor hemoragice.
hematiile extravazate sunt fagocitate de catre macrofagele locale care se incarca cu pigment hemosiderinic (rezultat in urma lizei eritrocitelor fagocitate) si apoi se depun in tesut cu aparitia unor zone de culoare bruna.
Ca si consecinta a hipoxiei care insoteste staza, celulele teritoriului afectat sufera leziuni distrofice care, in final, alaturi de edem, vor conduce la aparitia sclerozei locale.
Microscopic, se constata:
- vene si capilare hiperemiate, pline cu hematii alipite slab colorate
- hematii extravazate perivascular
- prezenta de macrofage incarcate cu pigment hemosiderinic caracteristic formei cronice a stazei
- leziuni distrofice la nivelul celulelor care alcatuiesc tesutul
- fibroza, ca si consicinta a stazei cronice.
producere: hipostaza, cunoscuta si sub denumirea de congestie hipostatica si hiperemia capilaro-venoasa.
Hipostaza se dezvolta obisnuit la nivelul portiunilor declive ale unui organ sau teritoriu al organismului.
Cel mai frecvent, intereseaza plamanii in zonele bazale si paravertebrale la pacienti imobilizati timp indelungat (de exemplu pacienti imobilizati in urma unui accident vascular cerebral, dupa interventii cguryrgucake care becesuta repaus prelungit la pat in decubit dorsal, etc.)
Se instaleaza ca urmare a actiunii gravitatiei asupra masei sangvine intravenoase in condiitile unui sistem venos relaxat, cu un strat muscular redus la acest nnivel si, in consecinta, o slaba capacitate de contractie.
Clinic, prezenta ei este recunoscuta la auscultatia plamanului printr-un murmur vezicular inasprit bilateral la nivelul bazelor pulmonare si perceperea ralulurilor umede.
Ca urmare a acumularii de secretii abudente. Simpla modificare a pozitiei pacientului si tapotarea spatelui conduc la remiterea hipostazei.
Cunoasterea ei este importanta, deoarece hipostaza prelungita favorieaza suprainfectiile bacteriene in speiacl la varstele extreme, batrani si copii.
Hiperemia capilaro-venoasa descrisa de Moon, se instaleaza in asfixii, arsuri si in socul anafilactic. In aceste situatii, ea se dezvolta ca urmare a atoniei peretilor vasculari si recunoaste diferite mecanisme de producere.
Evolutie.
- In staza acuta, modificarile clinice si morfologice se remit odata cu disparitia actiunii factorului care a determinat aparitia sa, in speta obstacolul in circulatia de intoarcere, fara a lasa sechele.
- In staza cronica, disparitia obstacolului si reabilirea circulatiei venoase de intoarcere sunt urmate de retrocederea edemului, tumefactiei si cianozei, cu persistenta sclerozei si a depunerilor de hemosiderina, in masura in care acestea s-au instalat.
- In staza sangvina generalizata, evolutia depinde de afectiune cardiaca responsabila de instalarea ei: In acestea situatie, disparitia modificarilor clinice si morfologice caracteristice are loc numai dupa restabilirea functiei cardiace intr-un interval de timp dependent de intensitatea modificarilor instalata.
CONSECINTE:
- favorizeaza tromboza
- favorizeaza suprainfectiile bacteriene (plamanul de staza)
- favorizeaza atrofia si leziunile distrofice ca urmare a hipoxiei/anoxiei, in special la nivelul tesuturilor sensibile la hipoxie
- favorizeaza extravazarea hematiilor ca urmare a cresterii presiunii hidrostatice si a permeabilitatii pretilor vasculari prin hipoxie
- favorizeaza tulburari morfologice si functionale ale organelor interesate (staza sangvina generalizata).
Tulburare circulatorie
Fiziologia organelor, in speta desfasurarea in conditii normale a proceselor metabolige caracteristice fiecarui tesut, este direct influentata de integritatea morfologica si functionala a sistemului cardiovascular, compozitia sangelui circulant, starea circulatiei limfatice si a celei interstitiale.
Orice modificare patologica aparuta in unul din sectoarele sistemului cardiovascular (arterial, venos, capilar), in sectorul limfatic sau interstitiu, precum si in compozitia sangelui circulant, are ca rezultat aparitia tulburarilor circulatorii.
In functie de mecanismele implicate si de caracterele morfologice, au fost descrise urmatoarele tipuri de tulburari circulatorii:
Patogenie
Tulburare circulatorie
Modificarea volumului sangvin intr-un teritoriu anatomic
hiperemia, exces de masa sangvina
ischemia, scaderea/suprimarea aportului sanguin arterial
Obstructie vasculara, prin modificarea starii fizice si compozitiei sangelui
tromboza
embolia
Pierderea de masa sangvina din sistemul cardiocirculator, limfatic: scaderea generala a perfuziei tisulare
hemoragia
limforagia
edemul
socul
Orice modificare patologica aparuta in unul din sectoarele sistemului cardiovascular (arterial, venos, capilar), in sectorul limfatic sau interstitiu, precum si in compozitia sangelui circulant, are ca rezultat aparitia tulburarilor circulatorii.
In functie de mecanismele implicate si de caracterele morfologice, au fost descrise urmatoarele tipuri de tulburari circulatorii:
Patogenie
Tulburare circulatorie
Modificarea volumului sangvin intr-un teritoriu anatomic
hiperemia, exces de masa sangvina
ischemia, scaderea/suprimarea aportului sanguin arterial
Obstructie vasculara, prin modificarea starii fizice si compozitiei sangelui
tromboza
embolia
Pierderea de masa sangvina din sistemul cardiocirculator, limfatic: scaderea generala a perfuziei tisulare
hemoragia
limforagia
edemul
socul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)